Poate ai observat ca, de multe ori, dupa o cearta cu o persoana semnificativa din viata ta, ramai chiar mai multe zile afectat/a de ceea ce s-a spus. Fara sa vrei, mintea ta fuge singura catre acel episod, pe care il rememorezi analizand cu atentie gesturi, cuvinte, incercand sa le dai cand un sens, cand altul: daca mi-a spus asta, inseamna ca totusi tine la mine; daca nu m-a luat in brate, inseamna ca nu-i pasa de mine – sunt sentintele la care ajungi dupa ore de analiza a discutiei.

Mintea ta ramane in trecut, te tine ancorat/a in acel episod.

Sunt alte momente in care iti doresti atat de mult ca ceva sa se intample (sau sa nu se intample) incat stai cu gandul doar acolo. De exemplu, ai o oarecare anxietate de zbor si urmeaza sa pleci intr-o calatorie cu avionul.  Fara sa vrei, te imaginezi in aeroport, apoi in avion, auzi zgomotul motoarelor, simti mirosul specific de aeronava, iti imaginezi cum ti se face inima cat un purice cand avionul se indreapta catre pista.  Desi mai este o saptamana pana in ziua decolarii, esti deseori ocupat/a cu imaginarea experientei de zbor.

Mintea ta este in viitor, ocupandu-se de construirea in cele mai mici detalii a diferitelor scenarii.

Nici in prima situatie, nici in cea de-a doua, nu te afli unde trebuie, adica in prezent. Viata ta e acum, iar tu esti aici ! Tot ceea ce conteaza pentru tine se petrece in prezent. Paradoxul e ca pana si reamintirea unui episod trecut sau anticiparea unuia viitor se petrec, vrei nu vrei, tot in prezent. Insa, in timp ce tu esti aici, mintea ta este acolo, disociindu-se de tine.

Ai putea sa te intrebi ce se intampla, de ce incerci sa fugi din momentul prezent? Sau de ce petreci atat de mult timp rememorand la nesfarsit un anumit eveniment, ce anume a ramas nerezolvat acolo? Este o etapa importanta si raspunsurile iti vor revela informatii pretioase despre tine. Insa si mai important este sa incepi sa constientizezi, din ce in ce mai des, momentele in care nu esti cu adevarat in prezent, mintea ta fiind ocupata cu trecutul sau cu viitorul. Si sa revii in prezent, de fiecare data.

Cum faci asta? In primul rand, cu blandete. Nu te supara pe tine pentru ca te-ai surprins hoinarind cu mintea. Trece in revista cele 5 simturi: ce vezi acum in fata ta? ce sunete ajung pana la tine? simti vreun miros, vreun gust? stai pe scaun, sau in picioare? simte contactul corpului tau cu hainele, cu scaunul, cu podeaua. Acest simplu exercitiu te ajuta sa revii in prezent. Cu cat vei exersa mai mult, cu atat te vei obisnui sa fii in prezent, deplin constient de tot ce ti se intampla.  Este un prim pas catre mindfulness.